Dincolo de dreptul la demnitate al ,,demnitarilor locali“ şi de consideraţia de care ar trebui să se bucure aceştia din partea autorităţilor centrale, total îndreptăţită, dezbaterile pe temele de interes pentru autorităţile administraţiei publice locale trebuie să aibă la bază informaţii corecte, în niciun caz de felul celor cu care vicepremierul Liviu Dragnea este citat în ultimile zile în toată presa ,, …. pentru că sunt comune care au 15.000 de locuitori şi oraşe care au 1.700 de locuitori.“ (sper să aflăm, tot prin presă, cine l-a dezinformat pe domnul viceprim-ministru).

Cei peste şaptesprezece ani de administraţie publică locală din activitatea mea (de primar, consilier local şi consilier al ministrului administraţiei) mă fac să nu rămân deoparte şi să-mi exprim solidaritatea cu primarii de comune care au ieşit public să-şi facă cunoscute problemele. Cu aceste probleme – şi chiar cu mai multe – se confruntă şi cei mai mulţi primari de oraşe şi de municipii.

Informaţiile vehiculate în ultimele zile în toată presa sunt eronate. Pluralul ,, … sunt comune care au 15.000 de locuitori …“, folosit cu sens exagerat, nu face decât să distorsioneze şi mai mult realitatea.

Datele reale. O singură comună în România are peste 15.000 locuitori, Floreştiul. Alte 3 commune au cu puţin peste 12.000 locuitori şi alte 23 commune au între 10.000 şi 12.000 locuitori. Deci, doar 27 comune au peste 10.000 locuitori, adică sub 1 % din totalul celor 2.861 comune.

Este adevărat că există un oraş staţiune cu puţin sub 1.700 locuitori şi că încă alte 5 oraşe staţiuni au sub 3.000 locuitori, dar cele 6 oraşe cu sub 3.000 locuitori reprezintă doar aproape 3 % din totalul celor 217 oraşe.

În raportul oraşe-municipii, privind numărul de locuitori, fac precizarea că cel mai mic municipiu are aproximativ 10.000 locuitori, iar cel mai mare oraş are aproape 40.000 locuitori. De altfel 82 oraşe au peste 10.000 locuitori, în timp ce 20 de municipii au sub 20.000 locuitori.

Sunt 326 comune care au sub 1.500 locuitori şi alte 1.204 care au între 1.500 şi 3.000 de locuitori (în total 1.530 comune au sub 3.000 locuitori, adică 53,48 % dintre comune – mai bine de jumătate).

Nu cumva domnul viceprim-ministru a fost atras într-o diversiune care vrea să arunce în derizoriu dezbaterea care ar trebui să aibă loc privind asigurarea capacităţii administrative a unităţilor administrative-teritoriale pe tipuri (comună / oraş / municipiu) şi ranguri, de fapt a capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale de a prelua competenţele transferate de la centru la local şi de la realizarea efectivă a promisiunilor din Programul de Guvernare 2013-2016 (http://www.gov.ro/programul-de-guvernare-2013-2016__l1a117322.html) referitoare la reformele care să sprijine dezvoltarea durabilă pentru toate unităţile administrative-teritoriale ?

NOTĂ

Datele sunt luate din ,,Rezultate definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011  (caracteristici demografice ale populaţiei) – http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ .

Hîrşova, 08.09.2013,

Ionel Chiriţă

Acesează:

Este nevoie de mai mult curaj politic pentru a pune lucrurile în ordine