Problema şomajului este una dintre cele mai importante, atât la nivel naţional cât şi la nivel local, iar rezolvarea acesteia este prioritară, cu atât mai mult cu cât afectează mai multe segmente de populaţie. Ocuparea unui loc de muncă în străinătate nu este tocmai fericită pentru mulţi dintre români. Chiar şi după aderarea României la Uniunea Europeană, mulţi români bat la porţile ambasadelor după ce au fost înşelati de aşa zişii intermediari care le promit o slujbă bine plătită. În loc să devină o sursă de venit pentru familiile rămase în ţară, aceştia se transformă în victime ale traficului de forţă de muncă ilegală.

În 2008, Hârşova avea pregătite atât măsuri care urmau să valorifice oportunităţile, resursele locale şi potenţialul turistic, precum şi forţa de muncă disponibilă, cât şi amplasamentele pentru parcul industrial şi zonele de dezvoltare economică.

Toate acestea au fost abandonate din cauza nepriceperii, neimplicării şi lipsei de voinţă ale actualului primar, dar avem obligaţia să le readucem în preocuparea autorităţilor locale imediat după alegerile din aceasta vară.

Programul de măsuri care urma să ducă la scăderea şomajului şi la creşterea numărului de angajaţi pe piaţa muncii din oraşul nostru conţinea următoarele măsuri:

1. Înregistrarea tuturor şomerilor indemnizaţi şi neindemnizaţi;

2. Întocmirea unor evidenţe clare a şomerilor, pe categorii de: meserii şi profesii, vârste şi sexe, alte criterii;

3. Actualizarea Strategiei de dezvoltare durabilă a oraşului;

4. Refacerea infrastructurii instituţionale: Oficiul Prefectural, Agenţia de Şomaj, Oficiul de Cadastru – desfiinţate de actualul primar;

5. Modernizarea infrastructurii edilitar urbane;

6. Promovarea unui program de evenimente pentru atragerea de investitori, prin metode, ca:

• Realizarea unui parc industrial;

• Preluarea portului de către oraş;

• Realizarea de Zone Economice de Dezvoltare şi concesionarea unor terenuri către agenţii economici care vor să desfăşoare activităţi economice în oraşul nostru;

7. Continuarea investiţiilor în derulare şi punerea în funcţiune a instituţiilor sociale: Căminul de bătrâni, Centru de zi pentru elevii din familiile cu risc social ridicat, Centrul de consiliere pentru persoanele abuzate şi victime ale violenţei;

8. Sprijinirea agenţilor economici existenţi în acest moment în Hârşova;

9. Dezvoltarea învăţământului profesional prin Grupul Şcolar “Carsium” şi înfiinţarea unor unităţi de învăţământ postliceal la Hârşova;

10. Cursuri pentru întreprinzători şi de recalificare profesională de scurtă durată;

Unul dintre motivele pentru care viaţa hârşovenilor a ajuns într-o situaţie din ce în ce mai dificilă este faptul că proiectul Tudor Nădrag a fost o eroare în parcursul oraşului nostru, toată lumea văzând că a fost conceput doar să absoarbă, prin ,,caracatiţa” locală, care i-a generat beneficii din abundenţă, mare parte din resursele financiare care ar fi trebuit să susţină dezvoltarea oraşului.